Am doi breslași la care am intrat calfă. Unul are impresia că mă cunoaște și nu se prea sinchisește de faptul că îi intru in atelier. Uneori îmi arată mici trucuri ale meseriei și apoi se duce în treaba lui, mormăind, socotind în gând câștigurile fiecărei zile. Celălalt ar vrea să mă cunoască, întreabă mereu de mine. Totdeauna ajunge la atelier după ce eu plec, dar lasă întotdeauna scris ce trebuie și cum trebuie făcut în acea zi. Se întreabă cine sunt, cam cum arăt și dacă îi citesc bilețelele. Învăț cât pot de la ambii și zilele sunt pline de zarvă și de sunetul uneltelor folosite.
No comments:
Post a Comment